LG G Flex Review – Primul smartphone flexibil și cu ecran curbat

LG este o companie care de-a lungul timpului a introdus noutăți tehnologice în produsele sale, cu toate că nu e foarte cunoscută pentru produse de lux sau vârfuri de gamă la capitolul performanțe.

Dacă acum câțiva ani a făcut tehnologia 3D accesibilă oricui integrând-o în unul dintre telefoanele sale, anul acesta LG a scos pe piață modelul G Flex, primul telefon flexibil, cu ecran curbat și carcasă care se „repară” singură dacă este zgâriată.

Ca și cum doar una dintre cele trei noutăți tehnologice nu era suficientă, LG a scos la bătaie toți așii din mânecă. E puțin probabil să vedem în prima jumătate a anului acesta un alt telefon cu ecran curbat și flexibil sau carcasă regenerabilă de la alți competitori (cel puțin din câte am văzut eu).

LG pare că a lăsat deoparte competiția pe senzori de amprentă și culoarea aurie și se diferențiază printr-o tehnologie nouă a ecranului și capacitatea de regenerare a carcasei. Asta e o mișcare bună după părerea mea.

Mulțumită celor de la Orange, am avut ocazia să testez noul LG G Flex timp de trei săptămâni prin programul Orange Smartphone Testers. LG G Flex se găsește în oferta Orange de la începutul lunii februarie la prețuri începând de la 270 EUR.

Dar de ce ar face cineva un telefon curbat?

În primul rând pentru că poate fi ținut mai confortabil în mână și mai ușor de operat, iar liniile telefonului urmează forma feței și asigură o calitate audio mai bună. În plus, fiind curbat, ecranul elimină o mare parte din reflexii creând o experiență vizuală mai bună. Felxibilitatea îi crește și rezistența la șocuri a telefonului.

Design / Construcție / Ergonomie

Recunosc că la prima vedere nu prea am știut „de unde să îl iau”, mi s-a părut un telefon destul de ciudat. Poate și datorită faptului că e curbat, culorii (un gri petrol) și finisajelor carcasei ai impresia că e un gadget din filmele SF. Pare venit un pic din viitor, creează un sentiment diferit de restul telefoanelor când îl utilizezi.

Ca lucrurile să fie mai ciudate, nu are nici un buton pe marginile laterale, la fel ca LG G2. În partea inferioară se găsesc conectorul pentru încărcător/cablu de date și jack-ul audio pentru handsfree/căști.

Butoanele de pornit/oprit și volum se află pe partea din spate, sub cameră, ceea ce nu e neapărat un lucru bun. Le-am apăsat de multe ori din greșeală și mi-a luat un pic să mă obișnuiesc cu poziția lor, uneori am apăsat butonul pornit/oprit încercând să schimb volumul.

Mi s-a părut mare, asta luând în considerare că sunt utilizator de Note 3. Nu e chiar cât o paletă de tenis de masă, dar e mare. Îmi e greu să îmi imaginez o fată folosind un G Flex cu o singură mână. Totuși,  fetele au avantajul că își țin de obicei telefonul în geantă. În buzunarul pantalonilor e mai incomod de purtat (din buzunarul meu ieșea cam 1-2 cm).

E dificil de utilizat cu o mână, dar ecranul curbat ușurează acest proces. Când baza degetului mare se afla fix deasupra jumătății ecranului, am reușit să ating cu puțin efort marginile de sus și jos ale acestuia. De asemenea fiind curbat mi s-a părut că pot să îl înclin mai mult într-o parte sau alta fără să îl scap. Asta se datorează nu doar formei ci și cauciucului regenerabil de pe partea din spate care asigură un grip bun.

După ce m-am acomodat cu dimensiunile a început să îmi placă.

Display / Autonomie / Conectivitate

Display-ul nu vine cu o rezoluție foarte mare (doar HD), date fiind dimensiunile considerabile ale ecranului (6 inch). În primele zile de utilizare am găsit deranjantă calitatea display-ului, dar fără să găsesc un motiv anume. Comparativ cu Note 3, imaginea de pe LG G Flex avea niște imperfecțiuni.

Inițial am dat vina pe interfață, că nu este foarte bine finisată și că e puțin cam butucănoasă, însă la o analiză mai atentă am observat că display-ul nu are o iluminare uniformă. Probabil din cauza tehnologiei display-ului care este încă la început, pixelii nu sunt iluminați uniform (au un aspect granular), unii apar mai închiși la culoare indiferent de gama de culoare reprezentată, iar asta generează impresia de neclaritate a imaginii dacă privești foarte de aproape.

Acest aspect are un impact negativ mai ales la vizualizarea imaginilor înregistrate cu camera telefonului, pozele par mult mai slabe decât sunt în realitate. Probabil că acesta este și unul dintre motivele pentru care în multe review-uri camera lui LG G Flex e criticată, dar ajungem și acolo.

Nu pot spune că ecranul e slab, după o perioadă te obișnuiești cu granularitatea și pare că acest aspect ajută la citit (e parcă mai confortabil), dar la început, dacă ești obișnuit cu aspectul finisat al unui IPS pare puțin ciudat.

LG G Flex vine cu funcția KnockOn de pornire și oprire a ecranului care se aseamănă cu o funcție pe care am mai întâlnit-o la Nokia Lumia 925. Din nefericire nu pot spune că e foarte utilă, de multe ori când am ținut telefonul în buzunarul gecii sau într-o geantă am activat din greșeală ecranul când am scos sau introdus telefonul. În fine, poate sunt eu mai old-school și m-am obișnuit cu butonul de pornit/oprit în lateral.

Cu un acumulator de 3500mAh (curbat), chiar și cu display-ul de 6 inch am obținut o autonomie medie de 1 zi și jumătate la o utilizare intensă (internet, youtube). Am avut o zi mai „aglomerată” când am fotografiat, filmat, stat pe internet iar semnalul a fost mai slab, și bateria a scăzut 70-80% într-o zi. Dar la folosire moderată am depășit două zile.

La capitolul conectivitate, ca puncte forte țin să menționez conexiunea 4G care s-a dovedit foarte rapidă în București și senzorul IR care permite folosirea telefonului ca pe telecomandă pentru aproape orice dispozitiv dotat cu o telecomandă infraroșu.

În cazul în care te întrebi ce rost are să folosești telefonul ca telecomandă, eu pot spune că m-am distrat alături de prietenii mei când m-am jucat cu volumul sau canalele televizorului dintr-un restaurant :). Senzorul este poziționat lângă cameră, așa că nu trebuie să înclini telefonul pentru a-l folosi ca telecomandă, așa că nici nu atragi atenția. 😀

Camera foto / Camera video / Sunet

Când am postat pe Facebook că testez LG Flex, cineva care s-a jucat cu el s-a plâns de cameră cum că ar fi mediocră. Drept să spun, și mie mi s-a părut cam slabă când am văzut pozele pe el. Din nefericire, display-ul nu reușește să pună în valoare pozele pe care le face camera de 13 MPx.

Dar camera este destul de bună. Nu e cea mai bună cameră de pe un smartphone, dar camera de pe LG G Flex se apropie de cea a Note 3.

Pe timp de noapte nu impresionează, însă ziua, pozele făcute cu LG G Flex ies destul de bine. Pe timp de noapte setările manuale se pot dovedi utile dacă vrei să folosești camera în mod creativ. De exemplu eu am reușit destul de ușor să fac niște panning-uri.

La pozele făcute în casă sau unde există diferențe mari de iluminare LG Flex mai ratează expunerea, dar mi-a plăcut că softul camerei permite setarea ISO, a balansului de alb și a focusului. Stabilizarea imaginii și zoom-ul de 8x de asemenea mi-au creat o impresie bună. Calitatea stabilizării poate fi observată mai ales la filmări.

Felul în care filmează pe timp de zi este unul dintre punctele forte al LG G Flex. În modul de filmare Full HD la 60 FPS mi se pare că LG G Flex face o treabă foarte bună, și dacă iau în calcul și felul în care face zoom îmi dau seama că e un dispozitiv foarte util pentru captura momentelor inedite.

Calitatea audio este demnă pentru un telefon multimedia. Răspunsul în frecvență este aproape liniar, iar melodiile sună destul de muzical, mediile și înaltele fiind bine definite. Căștile au un design foarte elegant, cu inserții din aluminiu ce au gravată sigla LG.

Difuzorul telefonului redă tonurile de apel la intensitate suficient de mare încât să-l auzi dacă sună dintr-o geantă sau buzunar. Calitatea audio în timpul convorbirilor este de asemenea bună și nu am întâmpinat probleme.

Performanță / Software / Funcții utile

Nu am zis nimic de performanță sau de configurație până acum, dar când mă gândesc că LG G Flex e echipat cu un cip Snapdragon 800 Quad-Core 2.26 GHz și 2GB RAM, e clar că acesta e unul dintre cele mai performante smartphone-uri la ora actuală. Dacă mai iau în calcul și autonomia, ecranul curbat și carcasa regenerabilă, îmi dau seama că LG G Flex oferă o serie de beneficii pe care nici un alt telefon nu le are în acest moment.

La capitolul software, G Flex vine cu o serie de aplicații pentru productivitate care mi-au atras atenția: un soft pentru capturi de ecran și notițe peste acestea, o funcție pentru multitasking și dual window. Aceste funcții te ajută să pui în valoare toți cei 6 inch ai telefonului.

Concluzii

LG G Flex este un phablet ce rivalizează direct cu Note 3, iar G Flex atacă mai ales pe segmentul tânăr unde Note 3 s-ar putea să nu prindă la fel de bine dat fiind că e un telefon mai serios, de business. Iar LG Flex ar avea o serie de avantaje aici, design-ul, capacul regenerabil și faptul că e flexibil (tinerii sunt mai neglijenți cu lucrurile lor). De asemenea și pasionații de tehnologii noi sunt vizați de acest model.

Un lucru este cert, LG Flex e un telefon de top, cu un preț măricel (însă nu exagerat) „la liber”, un preț care până la urmă reflectă inovațiile pe care acest model le aduce.

Mă bucur că LG s-a detașat un pic de direcția pe care au urmat-o ceilalți producători de smartphone-uri și s-au diferențiat puternic de concurență. Cine știe, poate și ceilalți au în plan implementarea display-urilor POLED, sau poate au mizat pe altceva pentru a se diferenția.

LG G Flex e cu siguranță un telefon pe care să îl ai în vedere în 2014.

Galerie FOTO